Atunci cand nu mai ai controlul asupra propriei vieti, esti supus unui stres constant care te impiedica sa te simti bine si in plus, iti afecteaza sanatatea. Traim acest stres al neputintei si in situatii relativ banale, de exemplu la aeroport, cand ni se anunta in mod repetat ca, din motive meteorologice, decolarea va fi amanata. In principiu, suntem constienti ca fericirea noastra nu depinde de sosirea la timp a avionului si ca este inutil sa ne enervam, pentru ca nu putem schimba noi momentul decolarii. Dar problema e tocmai aceasta neputinta. Reactia de stres atunci cand ne descoperim neputinciosi in fata propriului destin este o mostenire straveche a evolutiei.

 

Natura a facut in asa fel incat, in situatii noi si critice, sa putem reactiona la cel mai mic semn de pericol. Aceasta stare de excitabilitate este declansata de hormonii stresului care circula in sange si in mod normal dispar de indata ce nu mai exista un motiv de teama. In cazul unei depresii insa, hormonii de stres nu mai dispar si inhiba procesele gandirii.  Tristetea este un stres de lunga durata. In consecinta, sunt secretati si mai multi hormoni de stres, devenim si mai sensibili si cercul vicios continua.

 

Cum puteti lupta contra stresului:

–  aveti mai mare incredere in voi si implicit in fiziologia corpului vostru

–  faceti exercitii fizice regulate, mergeti mai mult pe jos

–  dormiti bine si suficient

–  ganditi si lucrati mai inteligent si nu mai din greu

–  amuzati-va chiar si atunci cand nu puteti face fata imediat la ceva

–  permiteti-va pauze in care sa va relaxati

–  evitati tigarile, cafeaua si alcoolul

–  fiti mai toleranti si mai putin critici cu propria persoana

–  fiti mai relaxati, mai linistiti si mai putin conflictuali

–  deveniti mai putin perfectionisti si implicit mai multumiti de voi insiva

–  gestionati mai eficient emotiile negative. S-a demonstrat ca la oamenii care au mai rar emotii negative si ele nu dureaza atat de mult, corpul lor secreta mai putini hormoni de stres.

–  impartasiti cauza stresului unui psiholog si impreuna veti gasi calea cea mai buna de rezolvare pentru ca functie de fiecare strategiile pot fi diferite.

 

Am vazut ce inseamna stresul si cum putem lupta contra lui intr-o maniera  cat mai accesibila. Acum, putin mai tehnic vorbind, medicul Hans Seyle a definit stresul ca fiind   ‘un raspuns nespecific al corpului la orice cerere i se face’. Atunci cand creierul evalueaza rapid cererea ca fiind rezolvabila vorbim despre eustres, care este benefic organismului si ne face sa ne simtim bine. Ne simtim puternici si competenti. Daca cererea este considerata o problema la care nu stim sa avem o rezolvare automata vorbim de distres. Ne simtim slabi si neputinciosi. Distresul este de fapt stresul in acceptiunea curenta. Raspunsul psihologic imediat este acela ca induce corpului o stare de alerta maxima. Sistemul nervos simpatic e activat si neuronii postganglionari elibereaza adrenalina. Ca rezultat, tractul gastrointestinal isi reduce activitatea, tensiunea arteriala si pulsul inimii cresc, bronhiile pulmonare si arterele coronare se dilata. In mod normal, stresul dispare dupa aceasta stare de alarma imediata, iar corpul se intoarce automat la starea normala. Totusi, daca stresul este prelungit sau acut, corpul va incerca sa reziste folosind si o alta strategie  stimuland glanda hipofizara. Aceasta elibereaza hormonul adrenocorticotrofic care la randul lui determina glanda suprarenala sa elibereze mai multi corticosteroizi (cum ar fi cortizolul), cunoscuti sub numele de hormoni de stres. In timp acestia creaza mai multe probleme organismului.  De exemplu pot afecta productia de insulina ceea ce poate duce la diabet, pot afecta vascozitatea sangelui ceea ce duce la cresterea tensiunii arteriale si implicit a riscului de infarct miocardic, pot duce la cresterea nivelului de acid gastric si deci la ulcer. Daca perioada de timp in care raman in corp este si mai mare hormonii de stres pot afecta sistemul imunitar.